Băile Telega

baile.telega@yahoo.com

Istoric

Telega are mai multe lacuri sarate, formate in locul vechilor ocne, sunt alimentate de izvoare si uneori de apele de pe torenti.

  • In anul 1865 se deschide salina Doftana. Avea un nou sistem de exploatare, prin puturi cu galerii. Erau doua galerii in forma literei ” T ” : galeria “Carol” (126 m) si galeria “Elisabeta” (96 m).
  • In anul 1883 aceasta salina va fi legata de Campina printr-o cale ferata.
  • In anul 1872 ocnele din Telega vor fi parasite si in 1900 va fi parasita si salina Doftana. Deci, din Telega s-a extras sare timp de peste 330 de ani (1568-1900).
  • In cavitatile fostelor saline s-au format lacuri cu apa sarata care pot fi utilizate in balneoterapie, din aceste lacuri s-a amenajat Complexul SOIMUL.

Sarea

Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare şi declin, strans legate de exploatarea resurselor subsolului: la inceput sarea, pe urma petrolul.

A fost construita în jurul exploatarii de sare. Pe toata perioada istoriei pre-moderne si moderne a Tarii Romanesti, pana în sec. XX, Telega şi Slanic Prahova au reprezentat principalele doua locatii de exploatare a sarii, o resursa importanta a economiei traditionale.

Astfel, localitatea s-a dezvoltat initial pe baza existentei resurselor de sare din subsolul dealurilor sale. De altminteri, etimologia numelui Telega este legata de mijloacele de transport (telegutele) cu care se transporta sarea catre sud, catre Bucuresti si de acolo mai departe, catre Imperiul Otoman.

Telega în date istorice

  • Telega este atestată documentar din anul 1562, din vremea domnitorului Petru cel Tânăr (1559-1568). Alte surse urcǎ în timp existenţa Telegii pânǎ pe vremea lui Basarab I Întemeietorul: „Satul Telega este recunoscut încǎ din anul 1354, ca fiind monopol de sare al lui Basarab I…”
  • Inceputurile si dezvoltarea ulterioara a localitatii sunt strans legate de exploatarea sarii. Ocnele din Telega si Slanic – singurele din Muntenia – asigurau atat consumul intern cat si importante cantitati pentru export. Exploatarea sarii se facea prin excavatii in forma de clopot, a caror adancime putea ajunge sau chiar depasi 100 metri. Munca in salina era grea. Erau mai multe categorii de lucratori: ciocanasii ( taiau sarea, 3-4 bolovani pe zi); maglasii (stivuiau si comercializau sarea); pargarii (scoteau sarea din ocna cu ajutorul crivacului); jumarii (asigurau iluminatul), s.a.
  • Ocna Telega avea pe langa ea si o inchisoare cu doua despartituri: una pentru cei cu condamnari limitate, alta pentru cei condamnati la moarte sau la munca silnica pe viata. De aici termenul de puscarias se confunda cu cel de ocnas. A fost intemnitat la Telega si haiducul Iancu Jianu. Evadeaza in 1816. Nu este exclusa legatura sa, inca de atunci, cu Tudor Vladimirescu, care fusese numit in 1813 capitan de panduri in judetul Prahova.
  • Multe biserici si manastiri vor beneficia de sarea si de o parte din veniturile realizate de ocnele din Telega: Mitropolia Bucuresti, Episcopia Buzau, manastirile Marcuta, Cotroceni, Caldarusani, Targsor s.a.
  • In anul 1865 se deschide salina Doftana. Avea un nou sistem de exploatare, prin puturi cu galerii. Erau doua galerii in forma literei ” T ” : galeria “Carol” (126 m) si galeria “Elisabeta” (96 m).
  • In anul 1883 aceasta salina va fi legata de Campina printr-o cale ferata. In anul 1872 ocnele din   Telega vor fi parasite si in 1900 va fi parasita si salina Doftana. Deci, din Telega s-a extras sare timp de peste 330 de ani (1568-1900). In cavitatile fostelor saline s-au format lacuri cu apa sarata care pot fi utilizate in balneoterapie.
  • Daca “aurul alb” (sarea) nu se mai extrage dupa anul 1900, incepuse extractia “aurului negru” (petrolul) din Telega si in special din satul Bustenari. Satul Bustenari a apartinut de Telega pana in anul 1923. Din 1923 pana in 1968 a constituit comuna Bustenari, dupa care a intrat iar in componenta comunei Telega.
  • In anul 1902 s-a infiintat “Societatea petroliera Bustenari” care se va uni in 1907 cu “Societatea Telega- Oil” si va forma vestita societate “Concordia”.
  • In anul 1906 s-a inaugurat soseaua moderna Campina- Telega- Bustenari. La festivitati participa regele Carol I si regina Elisabeta. Majoritatea muncitorilor care au realizat aceasta sosea fusesera adusi din Bulgaria.
  • In anul 1810, judetul Prahova avea un plai (Plaiul Prahovei) si cinci plasi: Telega, Filipesti, Targsor, Campului, Ploiesti. La plasa Telega erau arondate 15 sate. Telega avea atunci 368 de case, 1410 locuitori si 2 biserici.
  • Dictionarul geografic din 1897 arata ca s-au deschis aici, in Telega, “restaurante, hoteluri, popice si alte distractii”. Telega devenise statiune balneara. Avea patru biserici si doua scoli. Era cea mai populata comuna din Plaiul Prahovei (4000 de locuitori).
  • La 13 mai 1904, ia fiinta Banca populara “Plaiul Telega”. Avea sediul in casa preotului Stan Popescu. In 1912, banca isi cumpara local propriu in centrul comunei, presedinte fiind acum preotul Ioan Zinculescu.
  • In aprilie 1923, satul Bustenari s-a desprins de comuna Telega.
  • In 1925, comuna Telega era formata din satele Telega si Melicesti. Avea 1492 de case si 5701 locuitori, 1 primarie, 3 scoli primare, 1 penitenciar cu 450 de detinuti si 5 gardieni, 7 societati petroliere.
  • In perioada dintre anii 1933-1937, comuna Telega inregistreaza o inflorire economica si importante realizari in gospodarirea si infrumusetarea ei. Primarul comunei era Ionita Maracine. Infaptuiri: Monumentul Eroilor Telegeni; iluminatul electric in comuna; Gradina publica; numeroase poduri, indiguiri, canalizari, trotuare; Bulevardul comunei; dispensarul sanitar; introducerea apei potabile; Scoala Doftana; preluarea Bailor Minerale si amenajarea lor, s.a.

Baile Telega 1903

Minele de Petrol Bustenari 1900

Minele de Petrol Bustenari 1919

Portul traditional Telega 1921

Telega Centru 1927

Baile Telega

Fantana la Martin

Gara doftana